Argumenta?ia bancarzilor e c? în acest fel se diminueaz? evaziunea fiscal? iar consumatorilor li se ofer? un canal suplimentar de acces la economiile lor. De fapt, cheltuiala cu POS-urile se…

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Legea cash-back, o nouă pomană pentru sectorul bancar

Legea cash-back, o nouă pomană pentru sectorul bancar

Argumenta?ia bancarzilor e c? în acest fel se diminueaz? evaziunea fiscal? iar consumatorilor li se ofer? un canal suplimentar de acces la economiile lor. De fapt, cheltuiala cu POS-urile se amortizeaz? în 1-2 ani iar apoi b?ncile î?i num?r? profiturile în timp ce micii comercian?ii vor fi înc?rca?i cu alte taxe mascate-rata la terminalele de pl??i ?i comisioanele pe tranzac?iile efectuate cu cardul (uzual 1-2%)-?i vor sucomba pe capete eliberând ?i ultimele redute ale comer?ului local pentru hipermarketuri.

Într-un interviu din Hotnews care aduce mai degrab? a advertorial, ?eful Asocia?iei de Pl?ti Electronice din România (APERO), George Anghel, afirm? c? în 2017 un num?r de 70.000 de comercian?i ?i institu?ii publice vor intra pe lista celor care accept? plata cu cardul prin aplicarea legii „cash-back”(doar 43.000 de comercian?i o fac în prezent). E vorba de 70.000 dintr-un total de 330.000 de posibili viitori acceptan?i dup? calculele APERO, un bazin uria? de profit viitor pentru sectorul bancar. Anghel estima costurile b?ncilor la 30 milioane euro anul viitor pentru achizi?ionarea de POS-uri, costuri pe care acesta le consider? amortizabile în 1,5-2 ani, în func?ie de volumul tranzac?iilor generate. Iar vestea proast? este c? pe lâng? rata de 30-50 de lei pe lun? pentru achitarea POS-ului, conform Hotnews, comercian?ii vor trebui s? pl?teasc? ?i un procent din vânz?ri c?tre b?nci (1-2% în majoritatea cazurilor).

Ce se va întâmpla în acest caz cu profitul ?i a?a microscopic al comercian?ilor de buzunar, sufoca?i oricum de marile re?ele de hipermarketuri? Cum amenda pentru neintroducerea POS-ului va fi din 2017 între 5.000 ?i 7.000 de lei, cei mai mul?i vor încerca s? transfere noile cheltuieli asupra clien?ilor majorând pre?urile cu echivalentul costurilor suplimentare. Vor pierde deci ?i clien?ii dar vor pierde ?i micii comercian?i care î?i reduc ?i mai mult atractivitatea în ochii clien?ilor prin raportare la pre?urile hipermarketurilor care au oricum alt? marja de negociere cu produc?torii (a?i auzit de impunerea unor nesfâr?ite liste de taxe-de raft, de promovare, de pliant, etc, nu?). Iar jaful asta mascat a fost ambalat sub masca unei facilit??i-dreptul de a scoate ni?te am?râ?i de 200 de lei de la magazinul din col?!-plus obiectivului nobil de combatere a evaziunii fiscale de parc? cei mai mari evazioni?ti n-ar fi ?i cei mai mari juc?tori str?ni din economie care î?i fac pierdute profiturile cu regularitate printr-o politic? a pre?urilor de transfer grobian? dar nu suficient de vizibil? prin ochelarii de cal ai ANAF (de altfel o institu?ie eficient? când vine vorba de marii evazioni?ti octogenari cu p?trunjel de prin pie?e).

M? întreb dac? trecerea unei astfel de legi a fost doar rodul prostiei legiuitorilor sau un efect al lobby-ului bine mobilat financiar din industrie…Mi se pare sigur îns? c? nu vom risc? nicio sanc?iune din partea UE dup? implementarea sa, a?a cum risc?m dac? nu renun??m la legea care oblig? hipermarketurile s? comercialize 51% din anumite produse ob?inute pe lan?ul scurt de aprovizionare (o gur? de oxigen pentru produc?torii locali). Ce s?-i faci, legisla?ie de colonie.

Buy Skelaxin
Buy Tizanidine Online
Motrin
Buy Robaxin without Prescription

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter