O ?tire care ar fi trebuit s? provoace un imens scandal, aruncat? ca din întâmplare pe un site de ?tiri, a r?mas neobservat?: cic? lichidatorul Astra Asigur?ri ar fi reu?it…

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
S-a pus praful, în mod nemeritat, pe dosarul de faliment al Astra Asigurări

S-a pus praful, în mod nemeritat, pe dosarul de faliment al Astra Asigurări

O ?tire care ar fi trebuit s? provoace un imens scandal, aruncat? ca din întâmplare pe un site de ?tiri, a r?mas neobservat?: cic? lichidatorul Astra Asigur?ri ar fi reu?it deosebita perfoman?? s? g?seasc? un cump?r?tor pentru portofoliul de contracte ale debitorului, acelea care înc? mai sunt în vigoare; vânzarea afacerii, în intregime, a e?uat; treaba a mai e?uat odat?, cu aceea?i entitate în pozi?ia de administrator special, dar ASF nu s-a sup?rat – a decis s? numeasc? zisa entitate ?i lichidator. A?a cum rezulta din link-ul de mai jos, pre?ul pe care ar urma s? îl achite fericitul cump?r?tor este de-a dreptul imens: 50 de mii de euro.

 KPMG este aproape de un transfer reusit al portofoliului Astra Asigurari. Pretul: in jur de 50.000 de euro

De precizat c? totalul datoriilor Astra Asigur?ri este de peste un miliard de euro (4,5 mld lei), adic? de 20.000 de ori mai mare decât acest „pre?”.

În afar? de acest portofoliu, Astra Asigur?ri nu mai are alte active valoroase, întrucât acestea au fost externalizate din timp, înainte de administrarea special? sau, dup? caz, erau imobile luate cu chirie. Crean?ele debitorului Astra Asigur?ri contra propriilor creditori (sub 100 de milioane de euro) sunt imposibil de recuperat, fiind vorba de debitori în faliment sau în pragul falimentului. Ca s? vede?i ce fel de debitori are Astra Asigur?ri, lua?i câteva exemple: Hotelul Rex din Mamaia, închis de mul?i ani pentru un incendiu provocat în inten?ia de a încasa asigurarea, grupul de pres? Medien Holding, care de?ine publica?iile România Liber? ?i Academia Ca?evencu, plus alte societ??i din grupul Adamescu, în insolven?? sau pe acolo… Iar ac?iunea în raspundere contra fo?tilor patroni ai Astra Asigur?ri nu are nicio ?ans? – toata averea acestora este sub sechestrul pus de DNA, pentru diverse fapte de arme ale unor r?zboinici ai lumii astrale ce se respect? cu Maybach-uri placate cu aur pe interior (ca s? nu bat? la ochiul vulgului).

De ce ne intereseaz? aceast? afacere?
Dou? entit??i de importan?? sistemic? au, în acest dosar, crean?e cumulate de peste 3 mld lei, iar aceste crean?e au soarta tuturor crean?elor chirografare (negarantate) – se vor stinge ca urmare a închiderii falimentului.

Este vorba de o banca ?i de o entitate public?.
Entitatea public? în chestiune este menit? a garanta plata asigur?rilor consumatorilor, entitate de?inut? ?i controlata de ASF: se numeste Fondul de Garantare a Asigura?ilor (cu ce este populat? aceast? institutie, în stilul BNR ?i al Cur?ii de Conturi, este o alt? discu?ie, de f?cut cu alt? ocazie).
Crean?a Fondului de Garantare a Asigura?ilor contra Astra Asigur?ri: cca 707 mil lei (cca 175 mil euro). Dac? nu sunt active sau alte lichidit??i, aceast? crean?? se ?terge. Pierderea o vom suporta noi to?i.
Fondul se ocup? cu o chestiune care ar trebui s? fie excep?ional? (de?i, în prezent, e cam regul? în domeniul asigur?rilor): dac? o societate de asigur?ri intr? în faliment, Fondul pl?te?te în locul acesteia asigur?rile celor care de?ineau poli?e emise de societatea falit?. Aten?ie: nu este vorba de efectele viitoare ale poli?ei, ci de efectele întâmplate înainte de faliment, adic? de daunele deja constatate. Pentru viitor, de?in?torii poli?elor, de?i, probabil, aveau contracte pe termen lung, trebuie s? i?i caute alt asigurator. Al?i bani, alt? distrac?ie.

Dar nu acest lucru este cel mai grav.
Consecin?a pl??ii acestor sume c?tre asigura?i, în locul defunctei Astra Asigur?ri este dubl?. Dac? intr? ?i alte societ??i în faliment, Fondul nu prea mai are bani, a?a c? este absolut necesar? refacerea fondului. Iar asta se realizeaz? prin cre?terea contribu?iei la Fond a societ??ilor de asigurare r?mase pe pia??. Aceast? cre?tere a contribu?iei ridic? valoarea minim? a poli?elor, mai ales a celor de tip RCA (asigur?ri obligatorii de r?spundere civila auto) ?i a celor de tip PAD (asigur?ri obligatorii pe case). Costurile fiec?ruia dintre cei care au o cas? sau o ma?in?, dar mai ales, costurile transportatorilor de marf?, cresc exponen?ial. De aceea, transportatorii ies în strad?, amenin?ând cu blocarea drumurilor na?ionale ?i cu înghe?area economiei (f?r? transport, nu exista comer?). Pentru a se evita riscul sistemic sever ce ar rezulta de aici se pregate?te o ordonan?? de guvern prin care aceste costuri vor fi ajustate sau suportate de guvern, din bani publici. Pentru cei care au conceput aceast? OUG, riscul sistemic sever nu este modul defectuos în care ASF a supravegheat ?i controlat pia?a ?i nici m?car neregulile cu iz penal aferente administr?rii speciale ?i falimentului Astra, ci reac?ia „imprevizibil?” a popula?iei ?i a camionagiilor. De aceea, pân? ?i în acest domeniu, ?i, concret, pân? ?i în acest caz de faliment unde ar trebui s? existe ni?te r?spunderi penale ale celor care au cauzat falimentul, cei ce pl?tesc la sfar?itul zilei, suntem tot noi, consumatorii ?i contribuabilii, ?i nu autorii fraudelor, gre?elilor, ai conflictelor de interese ?i ai desc?rc?rii de datorii consecutive falimentului.

C? tot veni vorba de aceast? expresie cu celebritate negativ? ce-i apar?ine dlui van Groningen: pân? la sfar?itul zilei, ?i pierderile rezultate din gre?elile ?i incompetan?a managerial? din bankingul românesc, fie el ?i cu management expat, tot noi le pl?tim.

Ca ?i mul?i al?i n?tângi din banking, Raiffeisen a f?cut un biznis aproape exclusiv cu Astra Asigur?ri în afacerile sale de credit ipotecar: a obligat aproape to?i clien?ii care aveau credite ipotecare s? încheie poli?e de asigurare a imobilelor cu Astra Asigur?ri, f?r? s? i?i fi pus vreodat? problema dac? Astra Asigur?ri este sau nu exploatat? în condi?ii comerciale neriscante, normale. Raiffeisen a vândut în trecut 12 mii de credite ipotecare cu asigur?ri la Astra Asigur?ri. În prezent, se considera c? mai sunt înc? în vigoare cca 6000 de astfel de poli?e. Dac? nu vor fi preluate de fericitul c??tig?tor al „portofoliului” vândut de lichidator cu 50 de mii de euro, înseamn? c? ?i ace?tia vor fi nevoi?i s? cumpere alte poli?e, mult mai scumpe, ca a?a-i în tenis.
De?i este foarte activ? atunci când este vorba de a explica riscul sistemic sever al legii d?rii în plat? ?i în a cere de la Statul român desp?gubiri pentru expecta?ii de pierdere din constiturea de provizioane pentru ipoteza în care va lua în plat? imobilele ipotecate, în acest domeniu, unde riscul e clar, precis cuantificabil, concentrat pe un grup de societ??i care i?i f?cea de cap pe pia?a de mul?i ani de zile, Raiffeisen nu ?i-a pus niciun moment problema evanescen?ei asigur?rii contractate cvasi-exclusiv cu Astra Asigur?ri.

În acest domeniu, Raiffeisen îi întrece, îns?, pe to?i n?tângii din banking.
Fi?i aten?i de ce:
Crean?a Raiffeisen contra Astra Asigur?ri este de cca 2,4 mld lei (cca 530 mil euro). Crean?a constituie totalul sumelor pe care Astra Asigur?ri ar fi trebuit sa o achite în caz de producere a evenimentului asigurat (incendiu, indunda?ie etc.). Suma ar?tat? este înscris? ca o crean?? sub condi?ia suspensiv? a producerii riscului, ceea ce înseamn? c? Raiffeisen nici m?car nu are drept de vot în adunarea creditorilor, dar, cu toate acestea, suma figureaz? în contabilitate ca o crean?? de încasat, ceea ce înseamn? c? a generat ?i un provizion corespunz?tor. Dup? radierea Astra Asigur?ri (consecin?? a lichid?rii), aceast? crean?? se va stinge ?i ea, ca ?i crean?a Fondului de Garantare. De-abia atunci, la Sfântu’ A?teapt?, provizionul de 530 de milioane de euro va fi pe deplin utilizabil – pân? atunci va sta în conturile BNR, cu dobânzi real negative. Compara?i acum suma de 49 de mil euro (pe care Raffeisen sus?ine c? a fost nevoit? s? o constituie ca provizion contra riscului de dare în plat?, de?i nu a primit mai mult de 200 de notificari pân? în prezent) cu suma de 530 de mil de euro generat? de mirifica afacere cu Astra Asigur?ri. Crede?i c? Raiffeisen va da în judecat? Statul român ?i pentru suma de 530 de mil euro? Întrebarea este retoric?, dar, totu?i, ?in s? v? r?spund: nu. Din dou? motive – procesul la ICSID pe tema legii d?rii în plat? e unul inventat pentru a pune presiuni pe Curtea Constitu?ional?; afacerea cu Astra Asigur?ri ar devoala ni?te chestii nasoale, mai rele decât simpla incompeten??, simpla gre?eal? managerial? de Dorel ?i simpla inadecvare a afacerii proprii la condi?iile locale.

?i acum, consecin?ele pentru consumatori ?i contribuabili.
Primele pl?tite de consumatori nu se mai restituie. Mai mult chiar, debitorii vor trebui s? achite alte poli?e de asigurare, la alte societ??i de asigur?ri, c?ci casele ipotecate nu pot ramâne neasigurate, iar societ??ile de asigurari vor fi alese din nou, pe spranceana, de banca, fara ca debitorul sa aiba vreo implicare sau macar vreo informatie relativa la criteriile de alegere, la sanatatea financiara a noii campioane aleasa de banca etc.

Banii pierdu?i se vor traduce în costuri suplimentare impuse clien?ilor, în dobânzi negative la depozite, o siguran?? mai mic? a depozitelor, un profit mai mic al b?ncii (deja, pe anul 2015 s-a declarat un profit de doar 10 mil euro, în timp ce întreg sistemul bancar declara profit de un miliard de euro; m? întreb ce zic ac?ionarii Raiffeisen, ?ia care se duceau la Pre?edinte s? îl determine s? nu promulge legea DIP; probabil c? evalueaz? performan?a managerial? dup? alte criterii, cine ?tie…). Iar un provizion de 530 de milioane de euro, disponibil peste 4-5 ani (perioada minim? de închidere a unui faliment de asemenea anvergura) este o pierdere contabil? infinit mai mare decât a?a-zisa pierdere din spaima lui van Groningen de legea DIP.
Când se va pune problema restructur?rii, evident, se va apela la banii deponen?ilor (bail-in) ?i, at the end of the day, la banii contribuabililor (bail-out). C? a?a-i în tenis, cum zisei mai sus.

PS Postacii ?i troll-ii bancari s? fie pe pozi?ii. Urmeaz?, mar?i, un alt tun ?i o alt? gre?eal? managerial? marca Raiffeisen. Discu?ia acerb? privind legea d?rii în plat? a venit ca o manu??, fiind excelent? pentru camuflarea realelor probleme din bankingul românesc. Le dau postacilor ?i troll-ilor dou? indicii: (i) prins pol; (ii) pentru e evita o executare silt? a unui debitor VIP care înc? st? in cas?, f?r? plat? ?i cam f?r? griji, banca a luat în plat? casa. Deci, darea în plat? e bun?, cu condi?ia ca debitorul s? fie VIP.

Raiffeisen Bank revendica o creanta de 2,6 mld lei la Astra Asigurari

Surpriza la Astra Asigurari – Raiffeisen Bank invoca o creanta potentiala de peste 2 miliarde de lei

Tylenol Online
Buy Toradol
Buy Arcoxia Online
Buy Emla without Prescription

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter