?ti?i, credeam c? b?ncile delincvente ?i aplaudacii lor din pres? sunt anestezia?i de legea conversiei, în raport de uraganul declan?at în combaterea legii d?rii în plat?. În realitate sunt treji…

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Despre bănci și legea conversiei

Despre bănci și legea conversiei

?ti?i, credeam c? b?ncile delincvente ?i aplaudacii lor din pres? sunt anestezia?i de legea conversiei, în raport de uraganul declan?at în combaterea legii d?rii în plat?. În realitate sunt treji ?i nev?t?ma?i, doar c? au schimbat un pic tactica.

Spre exemplu, nu se mai emit ferpare sau anun?uri mortuare (doar BNR a r?mas blocat? în refrenul „dac? legea x intr? în vigoare, 6 b?nci intra în faliment”), ci mesaje mai subtile, mai cu dispre? fat? de consumatori ?i mai cu b?taie lung?.

Spre exemplu, se alimenteaz? febril bizara disput? declan?at? între debitorii în CHF ?i debitorii în euro, pe motiv de pretins? discriminare, de?i numai creditele în CHF au ?tampil? clar? de credite toxice ?i de practici în?el?toare, creditele în euro putînd primi aceast? ?tampil? doar dac? s-ar demonstra c? au fost rezultatul acelora?i practici în?el?toare. Spre exemplu, s-ar putea demonstra c? omului i s-a oferit un credit în euro, pe motiv c? la lei sau la alte valute nu s-ar „încadra”, din motiv de rating personal; cei ce nu sunt acoperi?i în mod natural la riscul valutar, adica nu î?i încaseaz? majoritatea veniturilor în alt? moned? decât cea a creditului, pot demonstra aceste practici, indiferent de tipul monedei; unele instan?e chiar au dispus înghe?area cursului la euro, doar c? aceste solu?ii sunt, deocamdat?, sporadice ?i nu denot? înc? un trend, a?a cum a fost cazul cu creditele în?el?toare în CHF. Zic c? disputa este bizar? întrucât ambele categorii de consumatori sunt poten?iale victime ale unor practici în?el?toare ?i ale unor clauze abuzive strecurate în contracte, interesul lor comun fiind acela?i – o revizuire a contractelor, în vederea echilibr?rii lor ?i/sau a înlatur?rii ruinei în care au fost împin?i de asemenea contracte.

În presa mai subtil? (unele publica?ii, pro-consumatori pân? acum, au virat în mod subit în barc? cealalt?) se construie?te imaginea unor consumatori nepricepu?i, care acum se las? d?d?ci?i de unii ca noi, ca ?i când ar fi ni?te „prostu?i ai b?ncilor” (termenul nu imi apar?ine, fiind folosit de o jurnalist? de la profit.ro), sau niste „infantili” (nici acest termen nu îmi apar?ine, fiind utilizat de un jurnalist de la profit.ro care se ocup?, printre altele, ?i cu comunicare BNR) care ar trebui s? treaca la faza de adul?i responsabili. E comod s? spui asta dupa 8 ani, s? le ceri responsabilitate consumatorilor, uitând cine a pus pe pia?? aceste produse toxice ?i omitând ap?r?rile omniprezente ale b?ncilor care declar? c? nu ?tiau c? francul elve?ian se va hiper-valoriza.

O alta discu?ie de acest gen inund? paginile ziarelor ?i site-urile de socializare, o sumedenie de anonimi de?tep?i preluând cu sete aceste „argumente” – se atrage aten?ia c? pierderile b?ncilor se vor suporta de noi to?i, prin majorarea costurilor creditelor ?i a celorlalte servicii bancare.

Ambele teorii denot? un maxim dispre? f??? de consumatori. 
Ambele teorii ignor? faptul c? practicile în?el?toare, ca ?i furtul, se sanc?ioneaz? legal ?i necesit? repararea prejudiciului, vinovatul ?i obligatul la repararea prejudiciului fiind exclusiv delincventul. Nu statul, nu ceilal?i consumatori, ci delincventul. Nu numai c? aceste costuri nu ar trebui s? se reg?seasc? în costurile consumatorilor, ale deponen?ilor ?i ale firmelor care sunt obligate s? lucreze cu bancile, ci el ar trebui s? priveasc? exclusiv b?ncile delincvente, ac?ionarii ?i managerii lor, nu ?i celelalte b?nci din sistem care ?i-au f?cut treaba corect. Nu toate b?ncile sunt delincvente, nu toate b?ncile sunt responsabile pentru aceste practici (cu excep?ia, poate, a vinov??iei de a t?cea fa?? de aceste practici care nu doar c? sunt anti-consumatori, dar sunt ?i anti-concuren??).

Pe de alt? parte, aceste discu?ii ale de?tep?ilor, care se dau adul?i ai presei ?i ai banking-ului omit întotdeauna o realitate urât? a anilor de dupa instalarea crizei în România. Toate contractele de credit, indiferent c? sunt credite corporate sau credite de retail, con?in un adevarat bir pe care îl încaseaz? b?ncile straine din România: costul cu riscul de ?ar? sau, ?i mai grav, Credit Default Swap-ul (CDS, un pariu pe faptul c? România va da sau, dupa caz, nu va da faliment, pariu ale c?rui costuri le suport?m noi). Acest bir este încasat ilegal de mai mult de 7 ani, în condi?iile în care b?ncile straine înca fac profituri de cazino în Romania f?r? a se mai împrumuta de la b?ncile – mam? sau de pe pie?ele interna?ionale. Dup? criza din 2008, b?ncile str?ine din România se bazeaz? fie pe împrumuturile interne, fie pe depozitele bazate pe economiile peste a?tept?ri ale popula?iei (BNR se laud? c? sunt peste 15 milioane de conturi de depozite în România). Birul respectiv este ?i mai pu?in legitim în condi?iile în care singurele activit??i de creditare derulate de aceste banci în România sunt creditul de tip Prima cas? (la ora actual? sunt aproape 200 de mii de astfel de credite, dintr-un total de cca 450 de mii, restul fiind credite încheiate înainte de 2008), un credit subven?ionat în mod neconcuren?ial de stat, ?i împrumutul dat direct Statului român sau, dupa caz, autorit??ilor administrativ teritoriale. Uneori ecartul între dobânda pl?tit? de banci la împrumuturile pe care le acceseaz? de la BNR ?i dobânzile încasate de la stat pentru diverse forme de împrumut este de 2-3 puncte. Cei ce se prefac c? nu ?tiu, s? î?i reaminteasc? : BNR împrumut? b?ncile frecvent ?i nu numai din ra?iuni de politic? monetar?, ci ?i pentru a le ajuta sau salva; una dintre b?ncile salvate de BNR printr-un împrumut de peste 700 de milioane de lei în 2008 a fost Banca Transilvania, „campioana” profiturilor bancare pe 2015, profit venit din fuziunea cu Volksbank, fuziune impus? de acela?i BNR. Aceea?i autoritate, a c?rei conducere a transformat particula „na?ional” într-o fars?, este principalul avocat al bancilor, lobby-istul suprem care are oricând deschise u?i preziden?iale sau prim-ministeriale ?i care a asigurat pân? acum un nivel maxim de „responsabilitate” a debitorilor, în sensul c? nu le-a permis s? se libereze din lan?uri, ca s? alimenteze hazardul moral, de?i nimeni nu a obiectat fa?? de hazarul moral al opririi credit?rii în primele luni ale lui 2009 ?i de oroarea împrumutului de la FMI pl?tit cu m?surile de austeritate din 2010 (ca s? m? opresc la doar doua din marile fapte de arme ale sefimii BNR).

Cea mai important? întrebare de pus în urm?toarele luni va fi asta : dac? România, a?a cum declar? pompos dl Isarescu, are cea mai solid? cre?tere economic? din Europa, de ce naiba continu?m s? achit?m cu titlu de dobinzi bancare variabile acel „cost” cu riscul de ?ar? sau, ?i mai grav, acel pariu pe intrumente financiare (CDS)? 
O fi asta o întrebare pentru ziari?tii amicali cu b?ncile care, în orbirea lor, se declar? „banksteri”, c? î?i arate slug?rnicia fa?? de st?pân?

B?ncile delincvente au împins popula?ia în r?zboaie judiciare sau legislative, c?ci doar ele au în?elat, au furat ?i au utilizat bani ?i putere de influen?? pentru a câ?tiga unele b?t?lii de acest gen împotriva eviden?ei ?i a bunului sim?. 
Este posibil ca acestea s? câstige ?i razboiul : dac? legea d?rii în plat? va fi declarat? neconstitu?ional? s?pt?mân? viitoare, devine clar c? ?i legea conversiei creditelor în franci elve?ieni va avea aceea?i soarta. Dar, în felul asta, aceste b?nci, sistemul bancar în totalitate, î?i vor fi facut ?i mai mul?i du?mani. Nu va mai exista cet??ean al acestei t?ri care s? nu urasc? b?ncile. Va fi o victorie a la Pyrrhus.

Banksterii ?i amicii lor din mass media ?i de pe paginile de socializare s? ia aminte :

„Când câ?tigi, f?-o în a?a fel încât s? nu-?i faci du?mani” (I. C. Br?tianu)

PS: Proiectul ?i forma final? ale legii conversiei nu îmi apar?in. Eu doar am scris un amendament, aproape în totalitate schimbat în Parlament de majoritatea PSD. Doar ideea cursului istoric s-a p?strat – în rest, restrângerea legii la creditele în CHF, extinderea legii la execut?rile silite ?i la actele de conversie f?cute în anii 2015-2016, form? material? a textului care are unele suprapuneri ?i contradic?ii sup?r?toare, nimic din acestea nu îmi apar?in.

PPS: De aproape 2 ani nu mai fac procese colective contra b?ncilor. Legea conversiei este un cap?t de drum pentru mine. Îi las pe avoca?ii b?ncilor f?r? obiectul muncii ?i al propagandei. Cadou de Haloween.

Buy Motrin
Buy Indometacin Online
Aceclofenac
Buy Arcoxia without Prescription

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter