Băncile din România și-au întocmit liste negre cu potențiali clienți care nu ar fi acceptați la creditare. Ele sunt practicate cu strictețe în sistemul bancar. De mulți ani de zile.  …

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Biroul de debite abuzive și depozite nesigure

Biroul de debite abuzive și depozite nesigure

Băncile din România și-au întocmit liste negre cu potențiali clienți care nu ar fi acceptați la creditare. Ele sunt practicate cu strictețe în sistemul bancar. De mulți ani de zile.  

Pe aceste liste negre nu sunt trecuți debitorii cu incidente de plată – pentru aceștia există Biroul de credit și Centrala Riscurilor de Credit – ci persoane care aparțin unei etnii (țigani, denumiți eufemistic rromi pe aceste liste negre), persoane lovite de soartă (cei aflați în îngrijirea unei persoane cu dezabilități), persoane nevoite să se ocupe de familie și de perpetuarea nației (părinți în perioada pre- și post – natală) și de victime ale terapiilor de șoc economic (șomeri, viitori șomeri și, mai nou, debitori care au avut tupeul să vrea să își scoată jugul datoriilor de la gât, notificând banca de intenția de dare în plată pentru ștergerea datoriilor).

Aceasta nu este o simplă discriminare, anti-europeană și anti-consumatori. E fascism. E ca și când, pe vremea naziștilor, mândrul proprietar de restaurant ar fi scris pe geamul localului: interzis câinilor, gravidelor, evreilor, țiganilor și persoanelor în scaun cu rotile.

Problema cu aceste liste negre discriminatorii nu e ca ar picta în culori negre prudența bancară, ci că ele pot determina refuzul din start al accesului la un produs pe motiv că potențialul client e țigan, gravidă, șomer, purtător de bască sau de virus hepatic ori de HIV etc.

De departe cel mai grav aspect al acestui tip de discriminare este acela că respectivele liste negre sunt concepute și aplicate mai ales în cazul aplicațiilor pentru creditele acordate în cadrul programului guvernamental Prima casă, acel minunat produs bancar susținut de stat cu banii mei și ai voștri, din taxe și impozite, cu ajutorul căruia băncile, în anii 2014-2015, și-au putut plasa 91% din portofoliul total de credite în creditele ipotecare. Dacă Statul român, cel care finanțează din banii noștri, ai contribuabililor, acest program, nu reacționează, înseamnă că e părtaș la discriminare. Mai mult chiar: acest program guvernamental este, probabil fără voia și știința autorităților, un instrument al unei oribile discriminari.

Faptul că există oameni (care se cred deștepți și cu mintea acasă) care consideră că sunt rezonabile aceste „măsuri de precauție bancară” îmi probează că ne așteaptă un viitor sumbru. Partea superioară a formularului

Pe paginile de socializare au apărut indivizi care consideră că băncile fac bine când pun pe listele lor negre gravide, persoane cu dizabilități, șomeri și țigani, că doar n-o să se apuce să își vândă marfa oricărui terchea-berchea; și în plus, nu țin băncile depozitele noastre, ale tuturor și nu suntem noi interesați ca aceste depozite să fie în siguranță, la adăpost de riscul plasării lor în credite accesate de aceste sub-clase de clienți? Nu ca ar fi foarte sigur să plasezi aceeași bani ai deponenților în credite de multe milioane de euro date unor VIP-uri sau entitați falimentare, dar macar aștia din urmă au avocați, consultanți, cu proptele și protecție anti-DNA și, în plus, ei generează și bonusuri babane managerilor expați de bănci. Nu că am fi foarte la adapost știind că banii noștri stau în bănci care, oricând, pot intra în procedura de bail – in (=confiscarea depozitelor, în scopul salvării băncii de la faliment), dar măcar BNR ne asigură că băncile sunt prea mari ca să fie lăsate să falimenteze. Dar, dacă tot țin “în siguranță” depozitele noastre, poate că ar fi cazul să ne întrebe dacă am fi sau nu de acord cu astfel de discriminari de sorginte fascistă.

În plus, poate că ar fi momentul ca, pentru protecția acestor depozite, precum și pentru protecția drepturilor și intereselor consumatorilor, să facem și noi, deponenții și consumatorii, liste negre cu băncile cu probleme, unde nu ar trebui să ne ținem banii, ca să nu ni-i pierdem, și cu care nu ar trebui să facem afaceri, pentru că am putea fi victime ale abuzurilor de putere economică. De fapt, asta e o idee care circulă deja pe internet și, mai devreme sau mai târziu, va deveni realitate palpabilă: vom face propriile liste negre cu bănci. Le vom numi “Biroul de debite abuzive și depozite nesigure”.

Atunci când britanicii se lamentau în presa de scandal că vor fi invadați de români, deștepții care sar în apărarea băncilor fasciste din România erau primii care protestau, mai ales pe facebook. E bine să ne reamintim că Hitler nu a ajuns să ucidă milioane de oameni nevinovați (evrei, țigani, homosexuali, handicapați) fără să aibă acceptul unora ca acești “deștepți”, iar nazismul nu a avut succes din prima, ci pas cu pas, cu acceptul treptat al unor “deștepți” similari.

În final, vă invit să faceți cunoștința cu Dan Pagis. Nu ați auzit de el, nu? Nici eu, până la momentul la care am citit Evreii și cuvintele [1]. Dan Pagis a fost unul dintre cei mai mari poeți israelieni ai sec. XX și profesor de literatură medievală la Ierusalim, dar și un supraviețuitor al unui lagăr de concentrare din Ucraina. S-a născut la Rădăuți, în România, în 1930. A fost un evreu român. Sunt convins că la el în familie se vorbea românește. Priviți ce a scris, cu creionul, pe vagonul ferecat în care era dus în lagăr:

Aici, în mijlocul acestui transport

Eu, Eva, împreună cu fiul meu, Abel, 

Dacă îl vezi pe celălalt fiu al meu,

Cain, fiu al lui Adam

Spune-i ca eu…

Cine nu își învață istoria, este condamnat să o repete.

Se zice că, în 20 de ani, românii vor mai fi doar 15 milioane. Se prea poate ca în acest răstimp să vină aici 10 milioane de musulmani și 5 milioane de chinezi. Nu sunt anti-musulman și nici anti-chinez; sunt dintre cei care cred cu tărie că a salva un singur om înseamnă a salva întreaga umanitate [2]. Dar cei 15 milioane de băștinași din viitorul nu prea îndepărtat vor veni aici cu propria cultură, inclusiv cu propriul lor sistem bancar. Și n-o să ne lase să le „contaminăm” cultura și tradițiile. De fapt, își vor impune propriile cutume și reguli. Cum v-ați simți dacă, din „rațiuni de prudență”, ați fi refuzați la credit sau la restaurant pe motiv că sunteți români?

Eu, unul, nu aș sta cu mâinile în sân. Aș întoarce cu fundul în sus întregul sistem judiciar și legal al acelei vremi pentru a elimina o astfel de discriminare, mai ales că în 20 de ani fiica mea va fi fost adultul care sunt eu acum.

Dar voi? Veți găsi niscaiva explicații și pentru acea foarte probabilă discriminare din viitor?

____________________________________________

[1]Amos Oz, Fania Oz-Salzberger, Evreii si cuvintele, ed. Humanitas Fiction, Bucuresti, 2015.

[2]Mishna; la fel, Coranul, Sura 5, versetul 32.

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter