Consilierul Guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, publică un editorial pe opiniibnr.ro („Populismul şi perspectiva de a recădea în servitute”) în care se simte dator să iasă din cămaşa strâmtă a strategiilor…

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Conspiraţia „Simbiozei”. Coşmarul populismului dă frisoane BNR

Conspiraţia „Simbiozei”. Coşmarul populismului dă frisoane BNR

Consilierul Guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, publică un editorial pe opiniibnr.ro („Populismul şi perspectiva de a recădea în servitute”) în care se simte dator să iasă din cămaşa strâmtă a strategiilor monetare intrând în salopeta luptătorului cu populismul românesc, cu referire la „populismul vulgar al marilor partide” dar şi la „populismul cinic” al membrilor „Simbiozei” (alianţa dintre elita politicii şi elita afacerilor, concept marca Croitoru).
„Spre deosebire de alte ţări, unde accentul populismului este pus pe naţionalism sau pe migraţie, în România populismul este concentrat pe teme economice şi este promovat în mod egal de marile partide”, subliniază Lucian Croitoru care enumeră iniţiativele de „creştere a salariilor şi a unor cheltuieli sociale dar şi a unor impozite” precum şi „atacurile defăimătoare asupra sistemului bancar şi asupra BNR, legea dării în plată şi legea conversiei creditelor la cursuri istorice”. Despre legile conversiei şi dării în plată, Croitoru argumentează pe linia trasată de poziţiile oficialilor BNR de până acum, că „alterează disciplina contractuală şi drepturile de proprietate”. Nici un cuvânt despre abuzul de putere dominantă şi de informaţiile asimetrice bănci-clienţi, acestea n-ar trebui să afecteze în opinia Băncii Centrale obligaţiile asumate în contract care trebuie duse la bun sfârşit în orice condiţii. O noutate o reprezintă însă precizarea consilierului BNR că respectivele legi au fost proiectate să-i ajute „mai degrabă pe băieţii deştepţi”, în condiţiile în care se insista până acum mai mult pe nuanţa că sunt destui debitori de bună-credinţă cu probleme dar, pe lângă aceştia, se pot strecura şi profitori. Iată deci că profitorii au devenit mobilul principal. Cu toate astea, tot răul spre bine, Croitoru consideră că nu toate măsurile populiste adoptate anul asta vor fi aplicate, politicienii îşi vor lua voturile şi vor găsi scuze apoi pentru a întoarce foaia urmând ca abia la următoarele alegeri să vedem ceva din legislaţia populistă de azi implementată. Păi, şi atunci de ce atâta preocupare, inclusiv la BNR?
Deoarece, dincolo de „populismul vulgar al marilor partide”, Croitoru indentifică şi o formă de populism „cinic”, mai periculoasă, care urmăreşte amânarea reformelor dureroase şi care are drept sursă alianţa dintre clasa politică şi elita de afaceri (evident cea autohtonă, abonată la contractele cu statul), alianţă pe care consilierul Guvernatorului BNR o numeşte „Simbioza”. Şi ce urmăreşte Simbioza asta? „Să menţină libertatea proprietăţii la niveluri scăzute şi să menţină libertatea faţă de corupţie la niveluri scăzute”. Cu alte cuvinte, politicienii şi oamenii de afaceri români apropiaţi lor, vântură idei populiste pentru a se mentine la putere si a împiedica transferul total al proprietăţii de stat în mâini private beneficiind în continuare de rente de pe urmă acesteia prin strategii care ţin de corupţie. Aici s-ar putea obiecta că această conspiraţie, această cabală numită Simbioza n-a fost prea eficientă de vreme ce capitalul autohton tinde să ocupe poziţii tot mai decorative în economie.
Ei bine, din cauza libertăţii reduse a proprietăţii micile afaceri nu se pot dezvolta, concurenţa nu funcţionează şi creşte numărul votanţilor dependenţi de redistribuire şi sensibili la slogane populiste susţine Croitoru. Cu atât mai mult cu cât calitatea învăţământului este în continuă scădere pentru că afacerile conduse de patronii aflaţi în combinaţii cu statul n-au nevoie de forţă de muncă foarte calificată, afirmă acesta. Ar trebui deci să ne gândim că în momentul în care statul n-ar mai deţine niciun activ iar furnizorii privati de produse si servicii ar evada din incorsetarile reglementarilor statului spiritul antreprenorial ar fi brusc eliberat în ţară, capacităţile de producţie ar răsări peste noapte iar cohortele de asistaţi n-ar mai pleca urechea la cântecele de sirenă ale populismului având altceva mai bun de făcut între orele 8-16 zilnic. Cum s-o face însă că numărul locurilor de muncă a continuat să scadă în România şi implicit, populaţia care aşteaptă asistenţă din partea statului să crească, în paralel cu transferul proprietăţii de la stat la privat care se tot face de peste 20 de ani si la tot soiul de politici de liberalizare a tarifelor si flexibilizare a obligatiilor impuse angajatorilor?
Consilierul Guvernatorului BNR nu tratează însă aceste aspecte, ocupat să-i vâneze în continuare pe conspiratori. „Adevărurile Simbiozei, care deţine o mare putere economică şi canale media, vor fi acceptate de segmentul larg al păcăliţilor, adică al celor care cred toate „adevărurile” spuse la televizor şi de segmentul oportuniştilor, adică al celor care au un scop în a identifica la timp şi corect „adevărurile” Simbiozei, pentru a se putea pune în slujba ei(..).Toate aceste patru categorii de populaţie – oamenii Simbiozei, prizonierii propriilor judecaţi închise, păcăliţii şi oportuniştii – vor creşte ca pondere în societate în detrimentul celor bine educaţi şi care nu sunt dependenţi de redistribuire şi nu sunt parte a Simbiozei”. Iar dacă cele 4 categorii vor deveni preponderente iar raportul mediocritate/valoare va ajunge la un prag critic în România ideile extremiste vor găsi un sol fertil şi n-ar fi exclus că cei mulţi să hotrască brusc „că toate averile private din societate sunt făcute ilicit şi că proprietatea privată este un moft, indiferent de ce scrie în Constituţie”.
În concluzie, demonstraţia domnului Croitoru ar putea fi simplificată în felul următor: faptul că n-avem încă suficient de multă privatizare (vezi grupurile de interese din contractele cu statul), că nu respectăm disciplina contractuală (vezi legile anti-bănci), că avem încă multă reglementare si corupţie afectează mediul economic care nu poate produce slujbe suficiente făcând din populaţia asistată un magnet al populismelor ce ne pot întoarce în comunism iar în comunism era rău, ştie toată lumea. Or fi de vină, pe lângă libertatea redusă a proprietăţii şi libertatea mare faţă de corupţie, globalizarea cu migrarea joburilor spre Est (vezi lohnul din România) şi eliminarea barierelor vamale în UE, cu scoaterea produselor româneşti de pe piaţa internă când subvenţiile produselor importate erau mai mari decât cele locale? Mă rog, nu e tocmai corect politic să le aminteşti, mai ales dinspre BNR….
Este un editorial amplu la care se afişează şi bibiografie. Surpriza a fost să constat că aceasta era compusă din două articole, unul scris în 2015 chiar de Lucian Croitoru (previzibil, e vorba de „Simbioza”) şi altul scris de redactoru-şef al…Hotnews în 2016 („Spirală populismului şi răul sădit”). Faptul că unul dintre sfetnicii BNR îşi ia ca sursă de inspiraţie un articol scris de un confrate jurnalist mă bucură, chiar dacă acesta e specialist din câte ştiu pe politică internă şi externă, nicidecum în economie. Uite că vocile din presă mai contează! Mă miră însă că este unica sursă luată în calcul, cu atât mai mult cu cât ştiu că BNR are în curtea proprie mai mulţi foşti ziarişti specialişti în zona financiar-bancară convertiţi în experţi ai departamentului de comunicare, asta ca sa nu mai zic de experţi independenţi.

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter