Mă aşteptam ca preocuparea exclusivă a şefului BCR Pensii, Radu Crăciun, să fie creşterea valorii sumelor colectate de la asiguraţi. Mai ales acum, când dobânzile sunt la minime istorice. Iată…

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Cum se vede propaganda anti-occidentală din curtea BCR Pensii

Cum se vede propaganda anti-occidentală din curtea BCR Pensii

Mă aşteptam ca preocuparea exclusivă a şefului BCR Pensii, Radu Crăciun, să fie creşterea valorii sumelor colectate de la asiguraţi. Mai ales acum, când dobânzile sunt la minime istorice.

Iată însă că domnul Crăciun publică un text pe blogul propriu [1] (Ghid de propagandă antioccidentală, text preluat imediat şi de Hotnews [2]), în care încearcă să demonteze propagada antioccidentală din România reproducând, voit sau nu, stilul Protocoalelor Înţelepţilor Sionului şi aceeaşi argumentaţie şchioapă. Textul se vrea o trecere în revista a obiectivelor propagandiştilor şi a strategiei lor de argumentare incluzând implicit şi cheile de demontarea a acesteia

Iată-le, pe puncte.

  1. Subminarea încrederii în beneficiile aderării la UE, promovarea izolaţionismului.

Estimările arată că în perioada de preaderare la UE România a fost beneficiara unei asistente financiare nete de 26,5 miliarde de euro, în timp ce, în perioada post- aderare, România a mai beneficiat de o finanţare netă (după scăderea contribuţiilor la UE) de 26 miliarde de euro, bani care au fost transferaţi de la ţările mai dezvoltate ale UE către România. Dar acest lucru este cunoscut doar de o parte a populaţiei, polarizarea economică creând zone defavorizate, care practic au beneficiat prea puţin de aceste transferuri. Din acest motiv, în aceste zone veţi găsi în primul rând contestatarii beneficiilor aderării la UE”.

Cine accesează linkul descoperă în articolul din ZF doar valoarea transferurilor nete post-aderare, de 26 miliarde euro. Nu se ştie cum a ajuns tehnocratul Crăciun la concluzia că şi pre-aderare sumele au fost similare, adică tot 26 miliarde euro-ar fi fost absolut ilogic să se pompeze bani atunci, bugetul UE include doar finanţările către state membre;  însumate creditele externe contractate atunci sunt mult mai mici, la fel investiţiile străine. Mă rog, o scăpare sau o confuzie. Se trece foarte repede si peste constatarea că au apărut zone defavorizate şi că polarizarea economică este accentuată în România, în ciuda beneficiilor aderării, dovadă că transferurile din bani europeni n-au prea ajuns la oameni…Şi, dacă privim bine în jurul nostru, nici în infrastructură nu se prea văd iar numărul locurilor de muncă n-a explodat după aderare, ba dimpotrivă…Atunci?

  1. Nu se vor sugera alţi parteneri externi în locul Occidentului.

De ce? „Pentru că pur şi simplu nu există o alternativă reală la finanţarea dezvoltării României şi, din acest motiv, nu aveţi nicio şansă să o prezentaţi într-un mod credibil. Privind la sumele imense, menţionate mai sus, de care a beneficiat România, devine limpede că nicio economie naţională sau grup economic nu ar fi avut o motivaţie suficient de puternică sau capacitatea de a furniza o finanţare atât de generoasă. ”.

Mă rog, alternative cel puţin parţiale s-ar mai găsi dar nu e de bon ton să vorbeşti de impozitarea companiilor străine care s-au obişnuit să-şi ascundă profiturile (mă refer la iniţiative gen taxa pe stâlp la care s-a renunţat între timp, probabil era prea anti-occidentală).

  1. Defilaţi cu eticheta de „naţionalist” pe piept .

Argumentaţia: „O astfel de eticheta va va pune la adăpost de orice suspiciune de părţi pris-uri, chiar dacă naţionalismul izolaţionist este un lux pe care nici cei bogaţi nu şi-l mai pot permite, cu atât mai puţin o ţară în curs de dezvoltare precum România”. Naţionalismul are în viziunea lui Radu Crăciun motivaţii ascunse. Doar ne-am obişnuit să ne fie ruşine de România…

  1. Susţineţi că neîmplinirile din prezent sunt efectul conspiraţiei ţărilor dezvoltate care drenează România de resurse.

 „Chiar dacă în comparaţie cu 1990 România exportă acum de aproape 11 ori mai mult, mulţi vor fi uitat deja starea reală a firmelor româneşti din 1990 şi vor fi tentaţi, mai ales nostalgicii, să va dea dreptate şi să va susţină”.

Probabil că aici Radu Crăciun a uitat să actualizeze sumele, nici dolarul nu mai valorează cât în 1990…Başca observaţia că exporturile de atunci erau româneşti iar profiturile realizate ca urmare a acestora se transformau în dividende virate bugetului de stat în vreme ce acum profiturile rezultate din exporturi ies din ţară în cele mai multe cazuri, acţionarul fiind străin. Trimiterea la conspiraţii are darul să deligitimeze orice critică deşi am putea nuanţa noi în locul lui Radu Crăciun-dacă înlocuim „conspiraţii” cu mituirea oficialilor români pentru înstrăinarea unor domenii strategice şi negocierea cu UE în genunchi în procesul de aderare, e mai digerabil?

  1. Dezindustrializarea României trebuie scoasă în evidenţă împreună cu observaţia că s-a făcut în beneficiul firmelor străine.

Argumentaţie: „Investiţiile străine directe din România în cei 10 ani de când este membru al UE au fost de aproximativ 30 de miliarde de euro. O parte dintre ele, însă, în domenii imobilare şi servicii. Din acest motiv, impactul vizual al fabricilor închise va fi mult mai puternic decât apariţia unor blocuri de birouri în care operează programatori”.

Cu alte cuvinte, în ciuda dezindustrializării firmele străine au investit masiv şi au creat locuri de muncă, vezi clădirile de birouri. Crăciun nu îndeamnă şi la contemplarea sediilor de bănci deşi cele mai mari sume pompate în ţară după aderare au avut ca scop îndatorarea romanului fără cultură financiară. Iar efectele le observăm şi acum…Dar Radu Crăciun nu e oricum fan al legii falimentului personal, a conversiei sau a legii dării în plată….

  1. Eşecurile României nu trebuie puse pe seama deciziilor interne proaste, străinii ne-au presat să decidem aşa

Ca de fiecare dată, generalizările sunt păguboase.

  1. Aruncaţi anatema privatizărilor paguoase asupra întregului proces de privatizare.

În cazul privatizărilor de succes, pledaţi pentru faptul că investitorii străini au plătit prea puţin faţă de cât ar fi trebuit, cumpărând România pe nimic sau faceţi referire la transferul de profit în străinătate, fără să mai menţionaţi că este o problema cu care se confruntă şi Europa occidentală”.

OMV-Petrom? Distribuţiile de energie şi utilităţi? E suficient să dai câteva exemple semnificative şi toate contraargumentele lui Radu Crăciun pălesc….

  1. Firmele de stat profitabile nu trebuie privatizate.

 „Chiar dacă sunt numeroase exemplele în care firme de stat profitabile au sfârşit prin a se apropia sau a intră în insolvenţă, invocarea interesului strategic al României poate să va ajute să ieşiţi uşor din orice încurcătură, fiind argumentul suprem, ce nu da greş”.

Sunt la fel de numeroase exemplele în care investiţiile după privatizare s-au făcut doar prin majorarea tarifelor iar eficientizarea activităţii a inclus disponibilizări masive (vezi distribuţiile de utilităţi, evoluţia numărul de angajaţi la Petrom cu scădere de peste 50% după privatizare, etc)

  1. Stimulaţi curentul de opinie al scăderii în continuare a taxelor şi impozitelor.

Aici Radu Crăciun nici nu îndrăzneşte să pună în gura propagandei antioccidentale ideea creşterii impozitelor pe proprietate şi a redistribuţiei pentru a combate polarizarea socială. Radem, glumim, dar nu părăsim incinta de dreapta…

          10-11. Abuzaţi de cifre cu care să va ilustraţi demonstraţiile şi invocaţi cât mai multe surse, chiar dacă nu sunt credibile..

Profitaţi de site-urile cu tentă antioccidentală care au apărut în ultima vreme, chiar dacă multe dintre ele nu au niciun fel de notorietate pentru credibilitate. Din nou, puţină lume se va obosi să le verifice. De altfel, influenţarea rezultatelor alegerilor din SUA prin răspândirea de ştiri false pe internet este acum studiu de caz şi motiv de investigaţie. Dacă a funcţionat în SUA, poate funcţiona şi în România

Menţionarea alegerilor din SUA şi găsirea explicaţiei victoriei lui Donald Trump în propaganda cu ştiri false de pe net e comodă. Te scuteşte de impactul observaţiei că America profundă are alte obiective decât globaliştii iar focalizară pe site-urile dubioase ar trebui să facă uitată propagandă în favoarea  candidatei Hilay Clinton asumată în grup de marile trusturi de media din SUA.

  1. Folosţi la maxim bâlbele decidenţilor din UE şi din Occident pentru a sădi neîncrederea şi circumspecţia în ce priveşte modelele de guvernanţă occidentală.

De fapt, este lait-motivul presei mainstream din România: cine critică instituţiile şi decidenţii din Occident e vândut lui Putin.

  1. Daţi că exemplu de urmat abordările politice şi economice actuale neortodoxe ale ţărilor din Europa Centrală.

România a avut un apetit scăzut de a urmă reformele economice realizate de aceste ţări în ultimii 20 de ani, dar agendele populiste şi naţionaliste vor prinde mult mai repede la publicul larg. Publicul va ignoră investiţiile străine occidentale masive de care aceste ţări s-au bucurat şi avansul de dezvoltare de cel puţin 10 ani în faţă României care le permite să facă experimente pe care România nu şi le poate permite”.

Carevasăzică naţionalismul asumat sau încercările Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei de a sta pe propriile picioare în relaţia cu instituţiile internaţionale nu sunt de nasul României, cel puţin până nu ajunge la nivelul de dezvoltare a statelor de mai sus. Mai pe scurt, orientările asumate trebuie să aibă suportul veniturilor declarate altfel sunt simple aiureli adolescentine…Cam la ce PIB per capita ar trebui să ajungă România pentru a-şi permite pusee de personalitate în UE domnule Crăciun?

          14-15. Răspândiţi aceste idei prin reţelele de socializare şi „calomniaţi, calomniaţi, ceva tot va rămâne.

Cred că ultimele puncte se aplică bine şi textului comis de Radu Crăciun şi platformei care l-a preluat integral (de regulă se purtau trimiterile/linkurile…)

 

[1] Ghid de propagandă antioccidentală

[2] HotNews.ro: Radu Craciun: Propaganda antioccidentala in 15 pasi

 

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter