Gogoriţele privind efectele demolatoare ale adoptării legilor dării în plată şi a conversiei împrumuturilor în franci elveţieni asupra sistemului bancar sunt demolate acum chiar din birourile Autorităţii Bancare Europene într-un…

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Băncile îşi permit şi darea în plată şi legea conversiei

Băncile îşi permit şi darea în plată şi legea conversiei

Gogoriţele privind efectele demolatoare ale adoptării legilor dării în plată şi a conversiei împrumuturilor în franci elveţieni asupra sistemului bancar sunt demolate acum chiar din birourile Autorităţii Bancare Europene într-un raport privind evaluarea riscurilor la finalul lunii septembrie 2016. Raportul, citat şi de bancherul.ro, arată că băncile româneşti au a doua rată de profitabilitate din Europa (ROE-return on equity), plasându-se cu 17,1% imediat după Ungaria (19,1%) şi mult peste media UE de 5,4%.

Deşi se văitau pe toate canalele media puse la dispoziţie că vor fi cu un picior în groapă dacă se adopta respectivă legislaţie iar BNR arunca în populaţie ameninţări cu riscul sistemic-vorbind despre cele 2-3 bănci care ar fi putut falimenta şi ridicând inclusiv semne de întrebare privind siguranţa depozitelor- realitatea arată că în primele 9 luni din 2016 băncile noastre aveau un profit net de 3,69 miliarde lei, în creştere cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 (!). Profitabilitatea sectorului bancar autohton dă cu tiflă rezultatelor obţinute de cel Italian (ROE de numai 1,5%), german (ROE 2,2%), francez (7,2%), spaniol (7,1%) sau austriac (8,6%).

Important de menţionat, aceste rezultate excepţionale se obţin în România în condiţiile în care rata creditelor neperformante este de 10,7% (încă dublu faţă media UE de 5,4% cu toate vânzările de portofolii de credite cu probleme din ultimii ani), ceea ce denotă că băncile s-au priceput să stoarcă bine portofelele bunilor platnici şi statului. Vorbesc aici de diferenţa uriaşă între dobânzile la depozite şi cele la credite şi randamentele solicitate Ministerului de Finanţe (peste 2%) în condiţiile în care BNR le furnizează băncilor lei la discreţie la dobânda de politică monetară (1,75%). În acest moment, băncile româneşti operează cu o marjă de câştig pe segmentul creditelor de retail în lei de aproape 6% (diferenţa dintre dobânzile la depozite şi cele la credite), potrivit datelor BNR, o valoare nu foarte departe de maximul de 7,5% de la finalul anului 2009, la apogeul crizei. Cu alte cuvinte, scăderea dobânzilor la lei s-a simţit doar pentru cei dispuşi să economisească în depozite la termen, pentru amatorii de împrumuturi în moneda naţională costurile au rămas piperate astfel încât momentul în care creşterea Robor va declanşa un dus rece pentru debitori nu este foarte îndepărtat.

Rămâne de văzut strategia de comunicare în cazul în care legea conversiei trece de Curtea Constituțională fără modificări şi urmează a fi implementată. Vom vedea doar lamentaţii aşa cum BNR-ul şi comunitatea bancară ne-au mai arătat sau vom avea şi focalizări indignate pe acest segment de „profitori” care sunt debitorii în CHF (vezi articolul „Privilegii pentru o minoritate obraznică” din coloana textelor recomandate pe site-ul opiniibnr.ro), plus alte comparaţii acuzatoare cu datornici în euro şi lei (deşi, cum s-a mai subliniat, legea conversiei amendează o strategie înşelătoare de vânzări nefiind una socială).

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter