Economistul-?ef al B?ncii Centrale a ?inut un discurs la sfâr?itul lunii trecute în cadrul simpozionului Cristian Popi?teanu în care a adus pentru prima dat? în discu?ie criteriul convergen?ei culturale pe…

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Convergenţa…culturală la zona euro din perspectiva BNR

Convergenţa…culturală la zona euro din perspectiva BNR

Economistul-?ef al B?ncii Centrale a ?inut un discurs la sfâr?itul lunii trecute în cadrul simpozionului Cristian Popi?teanu în care a adus pentru prima dat? în discu?ie criteriul convergen?ei culturale pe traseul adopt?rii monedei euro de c?tre ?ara noastr?. Autorul induce ideea c? adoptarea monedei unice n-a ?inut doar de criteriile deja enun?ate pân? acum (convergen?a nominal?-?inte privind rata infla?iei, deficitul bugetar, nivelul datoriei, varia?ia cursului de schimb, dobânzile obliga?iunilor ?i convergen?a juridic?-transpunerea legisla?iei europene, în special cea privind Banca Central?, în legisla?ia intern?) dar ?i de aspecte privind structura economiei, reunite sub umbrela convergen?ei reale-nivelul PIB/locuitor, dezvoltarea infrastructurii, ponderea diferitelor ramuri ale economiei plus un detaliu esen?ial-convergen?a cultural?.  În viziunea lui Lazea, degeaba bif?m îndeplinirea criteriilor convergen?ei nominale, juridice ?i chiar reale dac? st?m în continuare deplorabil în ceea ce prive?te convergen?a cultural?. „Este evident c? România, care apar?ine tipului de cultur? mediteraneean, nu are ce s? caute în zona euro dac? nu adopt? o cultur? de tip central ?i nord-european. A? îndr?zni s? spun c?, ?i dac? am îndeplini toate celelalte criterii (nominale, juridice, reale), dar nu l-am îndeplini pe cel cultural, acest lucru ar fi un obstacol insurmontabil pentru intrarea noastr? în zona euro”. Dar ce presupune cultura de tip central ?i nord-european (adic? germanic?)?

P?i, exact ce doare mai r?u BNR-ul acum, când mai multe legi au propus repara?ii pentru debitori ?i asumarea pl??ii unor oale sparte de c?tre b?nci. În cadrul culturii de tip germanic, potrivit economistului-?ef al BNR, „se obi?nuie?te onorarea angajamentelor ?i contractelor; acest lucru e mai pu?in obligatoriu în al doilea tip de cultur?. În cultur? central ?i nord-european? plata datoriilor e sfânt?; nu la fel ?i în cultura mediteraneean?. În primul tip de cultur? individul e, în general, responsabil pentru faptele sale (ca un adult), în timp ce în al doilea tip de cultur? este iresponsabil (ca un copil) ?i a?teapt? mereu salvarea de la t?tucul-stat”. Mesajul e cât se poate de transparent, cât? vreme politicul se amestec? în rela?ia banc?-debitor (c? nu credem c? prin „onorarea angajamentelor ?i contractelor” domnul Lazea viza preponderent rela?ia client-furnizorii de utilit??i) atunci n-avem ce cauta în zona euro. O afirma?ie cu o anumit? greutate, mai ales c? vine din partea unui partizan al adopt?rii euro de c?tre România. Ce s? facem îns? c? ?i croa?ii, polonezii ?i ungurii s-au mai amestecat în rela?ia banc?-client, în respectivele economii sectorului bancar fiindu-i strecurat? o parte a notei de plat? în urm? crizei? ?i ei sunt trecu?i la „cultura de tip mediteraneean”?

Lazea nu uit? s? strecoare o în?ep?tur? la adresa viziunii PSD privind cre?terea economic?-„în cultura central ?i nord-european? cre?terea economic? se ob?ine prin reforme structurale, în timp ce în cultura mediteraneean? se încearc? stimularea (temporar?) a cre?terii economice prin relax?ri fiscale-?i încheie apoteotic tr?gând de urechi întreaga clas? politic?. „Nu cred c? democra?ia de tip electoralist-populist pe care o avem, în care toate partidele, de la stânga la dreapta, se comport? permanent ca ?i când ar fi în campanie electoral?, promi?ând numai lucruri pl?cute ?i escamotând lucrurile nepl?cute, ar putea vreodat? s? îndrepte popula?ia României spre convergen?a cultural? cu partea dezirabil? (de Nord) a Europei. Despre ce fel de cult al muncii, perseveren?ei, prevederii ?i responsabilit??ii vorbim în aceste condi?ii? Cine s? le inoculeze ?i cui?”

Cu alte cuvinte, ce p?cat c? n-ai cu cine s? implementezi etica protestant? a muncii în România, ce ??ri?oar? am mai avea atunci. De?i, dac? prive?ti mai atent argumenta?ia, fisurile nu întârzie s? apar?. Putem avea de pild? cultul muncii cât? vreme din partea angajatorilor lipse?te cultul recompensei oneste a salaria?ilor? S-a tot dat exemplul cu casierele din Berceni ?i Frankfurt de la Kaufland-de ce ar avea salarii atât de diferite la activit??i comparabile? ?i despre perseveren?? avem exemple destule, de pild? ce zice?i despre perseveren?a cu care BNR a urm?rit interesele b?ncilor ?i înainte ?i dup? criz?? V? aminti?i de relaxarea normelor de creditare pe vârful bulei imobiliare ?i bursiere în 2007?

Dar despre împotrivirea feroce la orice lege care s? echilibreze onest raportul de for?e, de la legile privind clauzele abuzive, falimentul personal la cele privind darea în plat? sau conversia împrumuturilor în CHF? O fi fost mai bun? perseveren?a asta? ?i despre ce prevedere mai vorbim cât? vreme oamenii erau încuraja?i s? ia credite cu un raport rat? venituri de peste 70%? ?i chiar în valute exotice nu vorbim de euro aici-vezi împrumuturile în CHF sau yeni…Sigur, unora le pare o lips? de responsabilitate orice apel onorat la o reechilibrare a situ?iei în zona financiar? numai c?, din p?cate, nu avem prea multe exemple concrete de lips? de flexibilitate germanic? în cazul unor situa?ii asem?n?toare. Bula imobiliar? în Germania a fost cam inexistent? în anii ce au precedat criza iar de abuzurile b?ncilor germane împotriva debitorilor locali n-am prea auzit. Am auzit îns? de reac?ia Islandei (stat din nordul Europei, nu?) când a venit vorba ca statul s? acopere pierderile b?ncilor iar atunci parc? nu interesele b?ncilor au fost menajate…

Feldene Online
Buy Tylenol Online
Indometacin
Buy Celebrex without Prescription

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter