“Dorim un articol sponsorizat scris de tine, care să se potrivească cu site-ul tău. Articolul trebuie să conţină minim 2 alineate legate de cazinouri online şi un link către unul dintre site-urile clientului nostru. Putem să te plătim direct în contul PayPal odată ce articolul a fost publicat” îmi scrie pe mail “Alexandru” de la platinumsports.ro.
Omul nu mi-a cerut nici măcar să scriu un articol despre cazinourile online, era suficient să concep o povestioară despre finanţele personale şi să strecor o mică paranteză despre cazinourile online cu link, putea să fie şi în afara contextului bănuiesc. Asta mi-a amintit de o oferta similară primită în urmă cu aproape 2 ani. „Salut. Numele meu este Daniel şi lucrez la o agenţie de marketing online, unde oferim clienţilor noştri campanii de articole pe bloguri. Am văzut că site-ul tău are PageRank 3, motiv pentru care te contactez cu această propunere de colaborare. Propun să demarăm un parteneriat, în cadrul căruia eu să pot trimite teme de articole iar tu să le editezi şi să le publici pe blog. Nu este vorba de concursuri, ci de plata directă, pentru fiecare articol în parte. În acest moment, eu am de la alte bloguri similare cu al tău (adică tot cu PR 3) un preţ de 20 ron/ articol.Pentru că îmi place blogul tău pot să îţi ofer un preţ de 25 ron/ articol. Estimez un necesar de minim 10 articole pe lună”, suna oferta “tentantă” venită prin poşta electronică de la o adresa cu extensia ormusmail.com. După cum se vede, Daniel nu plătea prea bine, cam cât un meniu de prânz pentru corporatişti prin Centrul Vechi per articol, cu băuturile neincluse (pentru asta cred că e nevoie de un alt plătitor de linkuri şi apropouri)
Ce deducem de aici?
Că multă vreme am cam strâmbat din nas la vederea publicităţii marcate cu P sau A (advertoriale) sau ne-au agasat bannerele clipitoare dar toate astea erau parfum faţă de un mod mult mai insidios de reclamă, cea deghizată în opinie sau review independent. Practic, e ca povestea cu informarea de la Telejurnalul comunist. Toată lumea ştia că e vorba de minciuni şi nu îşi mai bătea capul. Acum, în cazul blogurilor şi site-urilor „independente” cu „ponturi” pentru cititori, e mult mai greu să separi opinia de consumator sincer de cea de creator de conţinut pe bani.
Păcat, la un moment dat jurnalismul pe cont propriu (site-uri, bloguri, pagini de Facebook) promitea să devină o alternativă reală la jurnalismul acaparat tot mai mult de anumite grupuri de interese din politică (sau geopolitică) şi business. Acum trebuie să înveţi să citeşti bine printre rânduri şi să slalomezi printre opinii pentru a identifica linia subţire de demarcaţie dintre onestitatea “free” şi munca contra-cost sau pentru interese mascate. Pentru că uneori se împletesc în cadrul aceleiaşi platforme de conţinut online.
Mă întreb la final de ce aş fi interesat să fiu plătit în contul de PayPal? Oare un băiat deştept de la o agenţie de marketing s-o fi gândit să evite nişte taxe aferente dreputurilor de autor sau prestării de servicii jurnalistice pe PFA? Poate investighează ANAF…În concluzie, trebuie privite cu foarte mult scepticism pornirile unor bloggeri/site-uri de nişă de a scrie poveşti inedite, interesante şi foarte amuzante, pigmentate neapărat cu linkuri şi paranteze surprinzătoare dar comerciale.